vineri, 10 august 2012

CÂND DUMNEZEU SPUNE \"DA!\"


Eu nu încetez să aduc mulţumiri pentru voi, când vă pomenesc în rugăciunile mele. - Efeseni 1: 16

Acest episod dramatic a captat atenţia întregii lumi. Milioane de oameni stăteau cu ochii lipiţi de ecranul televizoarelor ca să urmărească eveni­mentul transmis în direct de CNN.

Câţiva comunişti conservatori îl ţineau pe Mihail Gorbaciov sub arest în Crimeea. Boris Ieltân se baricadase în Casa Albă din Moscova. Liderii puciului se strânseseră în Kremlin pentru a face un plan de reprimare a demonstraţiilor. Revenirea la comunism părea a fi foarte probabilă.

Înfruntând pericolul, câţiva creştini adventişti devotaţi au ieşit din aparta­mentele lor şi s-au dus în grabă până la o clădire închiriată ca să se roage. "Mij­locitorii" s-au rugat atunci toată noaptea. Ei au urmat sfatul dat de Pavel: "Vă îndemn ... să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii" (1 Tim. 2: 1 ,2).

Aceasta se întâmpla pe 21 august 1991. O mulţime de circa 15 000-20 000 de demonstranţi au ieşit pe străzile din jurul Casei Albe din Moscova pentru a susţine democraţia.

Conducătorii armatei au refuzat să asculte ordinele date de superiorii lor.

Ofiţerii KGB împreună cu fortele speciale din Grupul Alfa au refuzat să atace. Timp de 14 ore interminabile, liderii loviturii de stat au părut paralizaţi. Perioa­da aceasta de răgaz a fost vitală pentru miile de demonstranţi moscoviţi, care au prins mai mult curaj. Ei au ieşit în stradă, sfidând pericolul. Când un grup dezor­ganizat alcătuit din ofiţeri ai armatei dizidente, din militari KGB şi poliţişti a atacat, la ora 2 noaptea, opoziţia demonstranţilor a fost atât de puternică, încât atacul a eşuat complet. Liderii loviturii de stat, intuind înfrângerea, au încercat să părăsească ţara cât mai repede posibil.

Rugăciunea de mijlocire este puternică. Ea modifică destinele naţiunilor. Ea schimbă cursul istoriei. Ea transformă radical derularea evenimentelor.

Promisiunea lui Dumnezeu încă mai este valabilă: "Dacă poporul Meu ... se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri... şi-i voi tămădui ţara" (2 Cron. 7: 14).

Rugăciunea deschide uşile ca Dumnezeu să facă mari miracole. Rugăciunea ne uneşte cu Creatorul atotputernic al universului. Rugăciunea descuie tezau­rele Cerului. Boala nu poate fi o piedică în calea ei. Adversităţile nu pot fi o stavilă în calea ei. Sărăcia nu este o barieră în calea ei.

Nu ai nevoie de o diplomă şcolară pentru a te ruga. Nu trebuie să ştii să citeşti ca să te poţi ruga. Tot ce trebuie să faci este să te rogi.

Vrei să accepţi invitaţia lui Dumnezeu de a deveni un mare om al rugăciunii?

Mark Finley

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu