ISUS SE ÎNTOARCE ACASĂ

Pe când se uitau ei la El, S-a înălţat la cer şi un nor L-a ascuns din ochii lor. - Faptele 1:9

O dată ajuns în vârful muntelui, omul nu poate decât să coboare. Odată ajuns în vârful muntelui, Fiul lui Dumnezeu Se înalţă. Creatorul nu este legat de legile creaţiei Sale. El Se duce acasă. În curând dispare din cârn­pul vizual al pământenilor şi intră în câmpul vizual al fiinţelor cereşti. Pe măsură ce Se înalţă tot mai sus, îi ies în întâmpinare mii şi mii de îngeri. Biblia redă cu precizie imnul intonat de corul ceresc pentru a-I ura bun venit Domnului lor. David descrie această scenă în Psalmul 24.

Îngerii se despart în două grupe. Un grup cântă prima parte a urării, care constă dintr-o întrebare, iar celălalt grup, a doua parte, oferind răspuns la în­trebare. Vocile a nenumăraţi îngeri se împletesc şi reverberează în tot cerul:

"Porţi, ridicaţi-vă capetele, ridicaţi-vă, porţi veşnice, ca să intre împăratul slavei!" (versetul 7).

Ascultă întrebarea pe care o pune primul grup de îngeri: "Cine este acest împărat al slavei?" Celălalt grup răspunde: "Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel viteaz în lupte!" (versetul 8). Ei nu pun această întrebare pentru că nu ar şti răspunsul, ci pentru că vor să-I dedice un cântec de laudă. Ecourile imnului lor vesel răsună iar şi iar în sălile cereşti.

Porţile cerului se dau la o parte. înconjurat de miile de îngeri care intonează acest cântec fermecător, Isus Hristos intră în splendoarea minunată a cerului. Tatăl Său îl aşteaptă cu braţele larg deschise. În acel moment magnific, Tatăl şi Fiul se reîntâlnesc. Ei Se apropie unul de altul şi în clipa aceea se Iasă tăcere în cer. Serafimii şi heruvimii tac. Îngerii se pregătesc să înalţe cu glasurile lor un alt imn de laudă fermecător. Dar Isus îşi ridică braţele şi le face semn să tacă. El stă o clipă în tăcere înaintea Tatălui Său.

Apoi îşi ridică braţele şi, arătând spre semnele cuielor, spune: "Tată, vreau ca aceia pe care Mi i-ai dat să fie aici cu Mine. Nu pot accepta îmbrăţişarea caldă şi nici imnul de laudă al îngerilor până când nu aflu dacă urmaşii Mei de pe pământ vor fi aici, cu Mine, într-o zi, datorită crucii de pe Calvar, datorită jertfei Mele." Atunci Tatăl îi răspunde: "Fiule, jertfa este acceptată."

Îngerii încep să cânte iar: "Vrednic este Mielul care a fost junghiat" (Apoc. 5: 12; vezi Hristos, Lumina lumii, pag. 833-835).

Dacă Isus nu a dorit să accepte îmbrăţişarea Tatălui înainte de a afla dacă eu voi putea fi acolo, dacă El mă iubeşte atât de mult, atunci vreau să fiu acolo! Nu vreau să pierd reuniunea măreaţă pe care Isus o aşteaptă.

Este aceasta şi dorinţa fierbinte a inimii tale?

Mark Finley