sâmbătă, 27 octombrie 2012

SPUNE-ŢI ADEVĂRUL!


Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos. - Efeseni 1:3

Când am susţinut o campanie de evanghelizare în Sao Paulo (Brazilia), am cunoscut o femeie pe nume Anna, care credea că viaţa ei nu valora nimic. Deşi era o femeie frumoasă, inteligentă şi sociabilă, ea era extrem de deprimată.

Când a împlinit vârsta de douăzeci şi trei de ani, ea s-a gândit să-şi pună capăt zilelor. Înainte de aceasta, le-a scris scrisori părinţilor şi prietenilor apropiaţi şi I-a scris o scrisoare chiar şi lui Dumnezeu.

În mod miraculos, exact în clipa în care ea scria aceste scrisori, a sunat tele­fonul. Persoana de la celălalt capăt al firului formase un număr greşit, dar a ob­servat imediat că Anna era necăjită. Atunci a început să o încurajeze cu tact şi să îi inspire speranţă. Apoi a invitat-o la o serie de prelegeri pe care le sustineam chiar eu. Anna a ajuns să-şi dorească un alt fel de viaţă şi vindecare de depri­marea în care se afla. Ea a ajuns să îşi dorească cu disperare ca durerea şi rana din suflet să dispară.

Anna asculta fascinată în timp ce vorbeam despre faptul că noi avem valoare prin Hristos, că suntem iubiţi în Hristos, că suntem acceptaţi prin Hristos, că putem fi vindecaţi prin Hristos. Ea s-a dojenit în sinea ei pentru gândurile ei nega­tive, pentru minciunile care i se invârteau în minte şi a acceptat adevărul că, în ochii lui Hristos, ea era valoroasă. Minciuna care o ţinuse prizonieră s-a risipit.

Acum, adevărul era suficient de clar, dar mai era nevoie să şi-l însuşească.

Duhul Sfânt i-a arătat care era realitatea. Dumnezeu i-a întipărit acest adevăr în minte, şi lumina Sa a strălucit în inima ei. Sufletul Annei a început atunci să se vindece.

Iată gândul care i-a schimbat mentalitatea: Dumnezeu ne acceptă "În Preaiu­bitul Lui [În Hristos]" (Efes. 1:6). Dacă suntem acceptaţi, atunci înseamnă că nu suntem respinşi. Tatăl mă acceptă prin Isus şi, prin urmare, şi eu mă pot accepta pe mine însumi. Când îl primim pe Isus prin credinţă, noi rămânem în neprihănirea Sa. Tatăl ne acceptă aşa cum îl acceptă pe propriul Fiu. Toate faptele bune ale lui Hristos şi viaţa Sa neprihănită sunt aşezate în dreptul nostru. "Acum nu mai este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus" (Rom. 8: 1).


Tatăl nu îşi va condamna propriul Fiu. Prin Hristos, Tatăl ne acceptă pe fie­care dintre noi de parcă am fi propriul Său Fiu. El ne primeşte cu braţele des­chise. El ne încurajează şi ne acceptă. El ne iubeşte. Viaţa veşnică este a noastră! Cerul este casa noastră.

Prin Hristos, viitorul nostru este luminos. El ne acceptă şi de aceea putem să ne acceptăm pe noi înşine acum şi pentru totdeauna. Dacă El ne preţuieşte atât de mult, atunci şi noi ne putem preţui. Atunci când minciunile despre valoarea personală ţi se învârtesc în minte, tu spune-ţi adevărul! Tu eşti acceptat şi eşti preţuit de Dumnezeu! Până la urmă, aceasta este tot ce contează!

Mark Finley

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu