ÎNDEMNURILE CONŞTIINŢEI

Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: "Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El." - 1 Împăraţi 18:21

Dr. Stanley Milgram a condus o serie de experimente cu scopul de a desco­peri până unde merg oamenii pentru a le provoca durere altora. Ele conţin câteva lectii semnificative pentru noi, cei care trăim în timpul sfârşitului.

Experimentele au fost realizate cu câţiva ani în urmă la Universitatea Yale. În urma anunţurilor, au fost recrutaţi ca voluntari 500 de bărbaţi. Ei au fost grupaţi câte doi.

Fiecare pereche a fost anunţată că urma să participe la un studiu asupra efec­telor pedepsei asupra învăţării. Unul dintre bărbaţi urma să fie profesorul, iar celălalt, elevul. Rolurile au fost stabilite prin tragere la sorţi.

Tragerea la sorţi însă era trucată. Un membru al fiecărei perechi era de fapt un actor care urma să joace rolul elevului. Profesorul şi elevul se aflau în camere separate, dar profesorul putea observa că elevul era conectat la un obiect care semăna cu un electrod. Profesorul a fost sfătuit să-i administreze elevului un şoc electric de fiecare dată când acesta greşea şi să crească voltajul cu fiecare greşeală nouă.

În realitate, electrodul nu era activat, dar actorul se prefăcea că suferă o du­rere tot mai intensă, ca parte a experimentului. Când tensiunea electrică ajungea la 75 de volţi, el se prefăcea că suferea o durere minoră. La 120 de volţi începea să exprime proteste, iar la 150 de volţi cerea ca experimentul să înceteze. Dacă "profesorul" continua să-i administreze şocuri, la 285 de volţi, actorul scotea nişte ţipete mari de durere.

Mulţi "profesori" începeau să protesteze atunci când realizau că îi provocau o suferinţă celuilalt participant la experiment. Dar atunci li se ordona să continue. Mulţi dintre ei continuau să administreze şocuri până la nivelurile cele mai înalte.

Poate te gândeşti că oamenii sănătoşi la minte nu ar accepta să administreze nici măcar primul şoc electric, dar adevărul este că aproape două treimi dintre participanţi au acceptat să continue atunci când li s-a ordonat acest lucru. Mulţi au crescut voltajul până la 450 de volţi, în ciuda faptului că victima îi implora să fie eliberată.

După aceea, voluntarii au fost intervievaţi şi au fost întrebaţi de ce au con­tinuat să administreze şocurile. Răspunsul lor a fost aproape invariabil: pentru că aşa li s-a spus să facă. Mulţi erau convinşi că ceea ce făceau era greşit, dar nu au avut curajul să refuze. Până la sfârşitul experimentului, ei şi-au justificat compor­tamentul spunând că nu au făcut decât să asculte ordinele.

Ascultarea ordinelor poate fi periculoasă, dacă ele nu vin din partea lui Dum­nezeu. Ascultarea de glasul altcuiva poate fi periculoasă, dacă glasul acela nu este al lui Dumnezeu. De fiecare dată când renunţăm la convingerea personală cu privire la ceea ce e corect, riscăm să ne pierdem sufletul. Riscăm să ne compro­mitem integritatea de fiecare dată când acceptăm ca altcineva să ne modeleze valorile, împotriva convingerilor personale.

Cuvintele profetului Ilie răsună în urechile noastre în acest ceas critic al is­toriei pământului: "Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: «Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după EL»"

 În realitate există o singură opţiune. Ascultă de glasul lui Dumnezeu şi urmează-L.

Mark Finley