joi, 30 mai 2013

Apocalipsa - o poveste de dragoste


Har şi pace ( ) din partea lui Isus Hristos, Martorul care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său. (Apocalipsa 1 :5)

Ne este greu să vedem în Apocalipsa o carte care vorbeşte despre dragos­tea lui Hristos. Mulţi o citesc mai degrabă cu spaimă decât cu speran­ţă. Fiare, balauri, duhuri de broaşte, plăgi şi întuneric sunt văzute ca semne prevestitoare ale unor cataclisme şi distrugeri. Dar Ioan prezintă cartea ca fiind descoperirea lui Isus, care ne iubeşte şi mijloceşte pentru mântuirea noastră.

"Cei care, prin credinţă, L-au urmat pe Isus când Şi-a început misiu­nea de Mare-Preot în Locul Preasfânt (...) au înţeles schimbarea care a avut loc în lucrarea Mântuitorului şi au văzut că El mijlocea înaintea chivotului lui Dumnezeu, pledând cu sângele Său în favoarea păcătoşilor."(TV, p. 357)

De aceea, înainte de orice altceva, fie că este vorba de cele şapte trârn­biţe, de balaurul care o urmăreşte pe femeie în pustie sau de inţelesul numă­rului 666, Ioan doreşte mai întâi să ne spună că Isus ne iubeşte. Imaginea lui Isus umblând printre cele şapte sfeşnice vorbeşte despre dragostea Sa faţă de biserică. Scrisorile Sale cu făgăduinţe şi mustrări către cele şapte biserici transmit acelaşi mesaj de dragoste. Hrănirea femeii în pustie şi înghiţirea râu­lui aruncat de balaur asupra ei, chemarea de a ieşi din Babilon şi de a accepta invitaţia la nunta Mielului sunt dovezi ale unei iubiri care se dăruieşte,

Scenele finale din Apocalipsa ne vorbesc, de asemenea, despre o dra­goste care aşteaptă să fie împărtăşită. Vedem un cer nou şi un pământ nou oferit celor iubiţi. Lunga noapte a suferinţei s-a încheiat pentru totdeauna pen­tru cei care au răspuns dragostei Sale.

Versurile unui imn ne aduc în faţa unui dialog minunat: "Îl iubeşti tu pe Isus? 0, da, îl iubesc pe Isus! De ce-L iubeşti tu pe Isus? Iată de ce îl iubesc pe Isus: pentru că El m-a iubit mai întâi." Vei răspunde şi tu în acelaşi fel?

CONEXIUNE
John Wesley a putut să spună despre sine, şi la propriu, şi la figurat: "Am fost ca un tăciune scos din foc", referindu-se la dragostea lui Dumnezeu care l-a salvat atât dintr-un incendiu, cât şi de la moarte veşnică. Şi el a răspuns dragostei lui Dumnezeu cu dragostea sa.

Gheorghe Modoran, pastor, profesor la Institutul Teologic Adventist
Biblia la rând: Estera 1-4

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu