Atunci, in strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi El i-a izbăvit din necazurile lor; a trimis Cuvântul Său şi i-a tămăduit şi i-a scăpat din groapă. (Psalmii 107:19,20)
Într-o seară, telefonul Editurii Viaţă şi Sănătate a ţărăit insistent. .. Era târziu şi nu mai era acolo decât paznicul. Acesta a răspuns şi i-a spus persoanei care sunase că este paznicul şi că nu este în măsură să rezolve vreo solicitare.
"Reveniţi mâine dimineaţă!" "Domnule", a insistat persoana de la celălalt capăt, "nu mai am răbdare până dimlneaţâ. Am ieşit să duc gunoiul şi am găsit la tomberon un fascicul dintr-o carte. n-are nici măcar copertă, dar de când am venit în casă, o citesc continuu. N-am mai citit aşa ceva în viaţa mea! Nu are însă finalul şi aş vrea să aflu continuarea. Titlul cărţii este Triumful iubirii, iar pe prima filă am găsit acest număr de telefon şi vreau să aflu de unde o pot procura." Cu bucurie, omul a aflat că poate achiziţiona cartea de librăria "Sola Scriptura" din Timişoara, ba chiar că acele capitole făceau parte dintr-o carte mult mai groasă, Tragedia veacurilor.
Într-o altă ocazie, nişte tineri au împărţit Triumful iubirii într-un parc. O tânăra, vazând ca este o carte religioasă, a aruncat-o la coşul de gunoi. Pastorul şi doi tineri au observat însă un om al străzii care căuta prin coşurile de gunoi şi care, ajungând la coşul cu pricina, a găsit cartea aruncată. Acesta a luat-o, s-a aşezat pe bancă şi a început s-o citească. "Ce mult vă iubeşte Dumnezeu!" i-a spus pastorul apropiindu-se de el. "De ce?" a întrebat omul nedumerit. "Păi, uite dovada! Aţi căutat prin coşurile de gunoi după mâncare şi ati găsit hrană pentru suflet." Faţa omului s-a luminat. A povestit că, odată, fusese profesor de filosofie, dar ajunsese în starea aceea din cauza alcoolului. Îşi pierduse şi familia, şi locuinţa.
A doua zi, trecând prin acelaşi parc, pastorul l-a revăzut pe "profesor" care avea alături doi "elevi" - dintre camarazii lui de stradă - cărora le citea cu voce tare gândurile despre triumful iubirii extrase din Tragedia veacurilor. Trei suflete flămânde se hrăneau cu "pâinea" speranţei găsită la coşul de gunoi.
Slavă Domnului! El are grijă de Cuvântul Său. Chiar dacă unii îl aruncă la gunoi, alţii îl recuperează chiar şi de acolo, hrănindu-şi sufletele cu mesajul speranţei, Criza omenirii este ocazia noastră de a duce vestea bună. "Daţi-le voi să mănânce!" este îndemnul lui Hristos pentru noi.
Biblia la rând: 2Cronici 29-31
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu