Minunea pentru nunta noastră (II)

Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. (Psalmii 121:2)

Multe persoane dinaintea noastră au fost dezamăgite atunci când li s-a spus că locurile erau deja ocupate în ziua respectivă, şi eu încercam să nu mă gândesc că vom primi acelaşi răspuns. După o oră, ne-a venit rândul. L-am salutat cu entuziasm pe domnul de la ghişeu, în ciuda temerilor din sufletele noastre. Logodnicul meu i-a spus că trebuie să călătorim pe 17 de­cembrie, dar el ne-a spus că nu este posibil, pentru că locurile erau ocupate în zilele de 17 şi 18, aşa că singura opţiune era data de 19 decembrie.

Inimile noastre au îngheţat în acel moment. Ne-am uitat unul la altul dezamăgiţi, În timp ce logodnicul meu a oftat adânc. Am rămas fără cuvinte pentru câteva secunde. Nu îmi putea imagina că vom lipsi la propria nun­tă ... Îmi venea să plâng ... Îmi imaginam şi cum ar fi fost dacă nu am mai fi ajuns niciodată ... Acum totul era pregătit pentru nuntă, eram aşteptaţi şi ... evenimentul să fie amânat?! Sora mea venise din America şi fratele logod­nicului meu sosise din Africa, pentru nuntă. Ce încurcătură pentru toţi .

..

L-am rugat pe domnul acela să ne ajute, dar el spunea că nu este posibil.

Atunci i-am spus că este vorba despre nunta noastră, care urma să aibă loc pe data de 18 decembrie. Când a auzit de nuntă, s-a uitat la noi cu compăti­mire şi a stat pe gânduri un moment. Apoi s-a ridicat, ne-a rugat să aştep­tăm şi s-a dus să vorbească cu şeful lui despre situaţia noastră. Speranţa noastră a început să crească şi din inimile noastre se înălţau rugăciuni tă­cute către Tatăl ceresc. După câteva minute, domnul respectiv ne-a chemat la un ghişeu alăturat şi ne-a spus: "Felicitări pentru nunta voastră! Zborul vostru va fi mâine dimineaţă (17 decembrie), la ora 7:45."

Aproape că am sărit în sus de bucurie. Nu pot să explic în cuvinte ce am simţit atunci. Sufletele noastre au fost înălţate de bucurie şi I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru modul în care a lucrat prin intermediul acestui domn. Era cu adevărat o minune!

Ne-am întors la hotel în seara aceea şi eram tare fericiţi. Nici nu mai simţeam oboseala. Nu încetam să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru harul Său. Am anunţat rudele cu privire la timpul sosirii noastre şi toate încur­căturile s-au rezolvat cu bine. Nunta a avut loc în bune condiţii, fără alte probleme şi am avut noi motive de recunoştinţă faţă de Dumnezeu.

Acum sunt fericită în căsnicia noastră şi locuiesc împreună cu soţul meu în România. De câte ori ne aducem aminte de experienţa nunţii, îi mulţu­mim din nou lui Dumnezeu, pentru că lucrează într-un mod atât de minu­nat atunci când ne punem încrederea în El.

Charito Nguienya, Mediaş, Transilvania Sud