Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea; voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic. - Isaia 12:2
Într-unul dintre cele mai impresionante pasaje din Scriptură, Isus arată care este esenţa vieţii creştine. În Marcu 14:36 stă scris: "El zicea: <<.Ava, adică Tată, ţie toate lucrurile Îţi sunt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu»." Ava este cuvântul pe care îl folosea un copil atunci când i se adresa tatălui lui, un cuvânt familiar care denotă ascultarea şi încrederea de copil. Chiar şi atunci când nu înţelegea, Isus Îl numea pe Tatăl Său, "Tăticule". Când a înfruntat crucea, când a dat piept cu întunericul şi disperarea, când a fost ispitit să îşi abandoneze încrederea, El L-a numit pe Tatăl Său "Tăticule".
Poate că viaţa este crudă. Totuşi, Dumnezeu nu este crud.
Poate că viaţa este nedreaptă. Totuşi Dumnezeu nu este nedrept!
Aceasta nu înseamnă că înţeleg sau accept ceea ce se întâmplă. Faptul că am încredere nu înseamnă că îmi place ceea ce se întâmplă sau că e drept să se întâmple aşa. Nu înseamnă că experienţele pe care le am sunt juste sau că le merit. Faptul că am încredere nu înseamnă că am convingerea că Dumnezeu a declanşat situaţiile prin care trec.
- Încrederea înseamnă că, în ciuda a ceea ce mi se întâmplă, mă pot încă bizui pe Dumnezeu.
- Încrederea înseamnă că mă odihnesc în grija şi în dragostea Sa, chiar dacă nu înţeleg.
,,[Dumnezeu] nu Îi va dezamăgi niciodată pe cei care îşi pun încrederea în El" (Mărturii, voI. 9, pag. 213). Aşadar, mă predau Lui cu o încredere absolută. Eu strig împreună cu profetul Isaia: "Voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic." Eu cânt: "Cred şi-L ascult, Şi-L iubesc tot mai mult lângă El este pace,! Da, eu cred şi-L ascult."
Mark Finley
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu