marți, 17 iulie 2012

PRIVIND PRIN OCHII LUI DUMNEZEU


Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri. faceţi bine celor ce vă urăsc. - Luca 6:27

Rodney Robertson a presimţit că aceea urma să fie o noapte grea. De când lucra la căminul pentru persoanele fără adăpost pentru ca să-şi poată plăti taxele de seminar, se obişnuise cu situaţiile critice, dar noaptea aceea părea neobişnuit de dificilă. Ploaia răpăia pe pământul rece din curte. În scurt timp s-au ocupat toate paturile şi saltelele, iar oamenii străzii veneau necontenit. Au izbuc­nit certuri. Oamenii înjurau furioşi. Unii au înc.eput să se certe pe paturi.

În atmosfera aceasta tensionată, un bărbat solid pe nume Jose a intrat în cămin împleticindu-se şi şi-a aruncat salteaua pe podea. După ce şi-a dat jos cizmele cu greu, s-a prăbuşit pe saltea, doborât de aburii băuturii. Mirosul greu care venea dinspre picioarele lui s-a răspândit repede în încăpere. Cei din ime­diata lui apropiere au insistat ca Rodney să rezolve problema.

Soluţia evidentă era ca Rodney să-l convingă pe Jose să facă un duş, dar nu a reuşit nicidecum să-l trezească. Jose respira, dar părea că nu auzea nimic din ceea ce se întâmpla în jur. Rodney şi alţi doi colegi de-ai lui s-au gândit să-l ia pe sus şi să-l ducă la duş, dar bărbatul cântărea peste 100 de kilograme.

Unii dintre oamenii fără adăpost i-au cerut lui Rodney să-l arunce înapoi în drum. Însă alţii au protestat vehement. Se părea că cineva trebuia să piardă pen­tru ca toţi să fie mulţumiţi.

Atunci lui Rodney i-a venit o idee: ce-ar fi să aducă duşul la Jose! A luat un lighean şi nişte detergent de vase cu miros de lămâie, a îngenuncheat lângă el şi i-a dat jos şosetele murdare. Mirosul greu aproape că l-a doborât.
I-a frecat picioarele cu o cârpă câteva minute bune, apoi i le-a uscat cu un prosop. Atunci şi-a dat seama că oamenii se strânseseră în jurul lui. Rodney s-a ridicat şi s-a uitat la ei.

Toţi îi zâmbeau mulţumiţi, chiar şi aceia care protestaseră cel mai tare. Îi zâmbeau chiar şi aceia pe care nu-i mai văzuse niciodată surâzând,

După aceea, s-a lăsat tăcerea. În noaptea aceea, nimeni nu a mai ţipat şi nu a mai rostit nicio ameninţare. Cei care aveau mai multe saltele le-au oferit celor care nu aveau niciuna. Certurile au încetat. Lupta a fost curmată de cineva care nu trebuia să ţină cu nimeni, de cineva care nu trebuia să iasă în avantaj, de cineva care a fost dispus să fie, asemenea lui Isus, mai mare între ei prin slujirea lor.

Un singur act de bunătate poate schimba un loc de muncă. Un singur act de dragoste şi altruism poate schimba o familie. Un singur act de preocupare poate schimba o sală de clasă. Bunătatea dărâmă barierele. Bunătatea trece peste zi­duri. Bunătatea ridică punţi. Doctorul Luca spunea că Tatăl nostru ceresc este "bun şi cu cei nemulţumitori, şi cu cei răi" (Luca 6:35). Dumnezeu însuşi este un exemplu de bunătate pentru noi prin tot ce face. El ne invită astăzi să fim buni cu cei din jurul nostru.

Mark  Finley

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu