duminică, 28 octombrie 2012

CUNOAŞTEREA LUI DUMNEZEU - PARTEA I


Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. - Ioan 17:3

Esenţa vieţii veşnice este cunoaşterea lui Dumnezeu. Adevărata bucurie a eternităţii nu este construirea de vile, ci construirea de relaţii. Părtăşia cu Dumnezeu este relaţia cea mai profundă şi mai plină de satisfacţie din câte există.

Dumnezeu îşi doreşte foarte mult să aibă o relaţie strânsă cu noi. Prietenia noastră eternă cu El va fi o continuare a relaţiei pe care am început-o aici. De-a lungul veşniciei, vom descoperi mereu mai mult din frumuseţea caracterului Său, din dragostea Sa inegalabilă şi din harul Său infinit

Relaţia cu Dumnezeu este o sursă de energie pentru întreaga experienţă creştină şi ne pregăteşte pentru eternitate. Ellen White scria: "Umblaţi neîncetat in lumina lui Dumnezeu. Meditaţi zi şi noapte asupra caracterului Său. Atunci veţi vedea frumuseţea Lui şi vă veţi veseli în bunătatea Sa. Inima voastră va străluci, simţind iubirea Sa. Veţi fi înălţaţi ca şi cum aţi fi purtaţi pe braţe. Cu puterea şi lumina pe care v-o dă Dumnezeu, veţi putea înţelege şi realiza mai mult decât aţi crezut înainte că este posibil" (Divina vindecare, pag. 514).

Când îl cunoaştem pe Dumnezeu, când medităm la caracterul Său şi la dragostea Sa, devenim ceea ce El ne-a creat să fim. Prin părtăşia cu El, atin­gem potenţialul maxim. Prin legătura cu Creatorul, primim puterea Sa. În relaţia noastră cu Isus, harul Său ne stăpâneşte inimile şi se revarsă în vieţile noastre.

Creştinismul nu este construit pe un set de reguli, ci pe o relaţie vitală. De-a lungul veşniciei, noi vom căuta să-L cunoaştem pe Domnul mai mult. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine, cu atât mai mult îl vom admira. Atunci vom exclama impreună cu femeia sulamită: "Eu sunt a iubitului meu şi el mă doreşte pe mine" (Cânt. Cânt. 7: I 0, NTR).


Nu există o părtăşie mai plăcută decât aceea prin care îl cunoaştem pe Isus Nu există satisfacţie mai mare decât cea pe care ne-o dă prietenia cu Domnu, nostru. Nu există dragoste mai mare decât cea care uneşte inimile noastre cu inima Sa.

Dumnezeu ne oferă aici o mică pregustare din dragostea Sa ca stimulent, pentru ca să ne deschidă "pofta" după veşnicie. Pe măsură ce îl cunoaştem mai mult, ne dorim să îl cunoaştem şi mai mult. Când îl cunoaştem pe El, împărăţia cerului este deja în inimile noastre.

Mark Finley


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu