joi, 29 noiembrie 2012

NICIODATĂ DESPĂRŢIŢI!


Vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul. - Isaia 65:23

Era ora 3 noaptea şi Tina era la spital, lângă tatăl ei care gemea de durere. El era acela care-i schimbase scutecele când era mică şi care o învăţase să meargă pe bicicletă. Aproape toată viaţa lucrase în port, dar acum, din cauza cancerului, nu mai rămăsese din el decât o fărâmă de om.

Tata era pe moarte. Nu mai avea putere să lupte.

După înmormântare, Tina se gândea să-şi vadă mai departe de viaţa ei. Totuşi nimic nu avea să mai fie ca înainte. Imaginea părintelui ei care nu mai era în viaţă o bântuia. Când simţea mirosul de loţiune Old Spice sau o melodie îndrăgită cu Sinatra, ochii i se umpleau de lacrimi. Tina mărturiseşte:

- Ştiu că sunt matură şi că ar trebui să fiu puternică, dar în unele zile mă port ca un copil de 4 ani şi nu îl vreau decât pe tata!

Când ne despărţim de cei dragi, apare în suflet un gol apăsător. Apare simţământul de singurătate, pe care nimeni nu ni-l poate alina decât persoana dragă.

Pierderea unei fiinţe dragi este devastatoare. Mamele şi taţii cărora le-a murit un copil în mod tragic tânjesc să-l revadă. Văduvii şi văduvele îşi doresc să îşi mai îmbrăţişeze încă o dată soţii sau soţiile. Întreabă un adolescent al cărui tată a murit de cancer sau lasă-l pe un student să-ţi vorbească despre prietenul lui cel mai bun, care a murit într-un accident provocat de un şofer beat, şi ei îţi vor spune cât de mult îşi doresc să îi revadă pe cei dragi!

Scriptura ne promite că îi vom revedea pe cei dragi. Domnul nostru are cheile mormântului şi ale morţii (Apoc. 1: 18). El va face "toate lucrurile noi" (Apoc. 21 :5). Va exista o zi fericită a revederii!

Cei dragi ai noştri nu vor rămâne pentru totdeauna în mormânt. Mormân­tul nu îi înghite. Noi nu i-am pierdut. Ei se odihnesc în Isus şi nu pot să se piardă. Ei aşteaptă învierea glorioasă când, împreună cu noi, îl vor întâmpina în văzduh.

Moartea ne aduce un simţământ de singurătate apăsătoare. Ea Iasă în urmă un gol dureros.
Promisiunea învierii ne uşurează durerea şi ne dă speranţă din nou. Ea ne îndreaptă privirea spre timpul acela în care nu vor mai exista despărţiri!

Mark Finley


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu