Decizie pe cont propriu

Va vorbesc ca unor oameni cu judecata, judecati voi singuri ce spun. (1 Corinteni 10:15)

În viaţă, chiar dacă sfatul dat de cineva ne poate fi de ajutor, a încredinţa luarea hotărârilor importante unei alte persoane ne poate aduce nefericire. Unii au ajuns nefericiti pentru că părinţii au ales pentru ei meseria pe care s-o urmeze sau persoana cu care să se căsătorească. Însă, când încredinţăm altora alegerea religiei noastre şi deciziile cu privire la Dumnezeu, sunt în joc cele mai însemnate consecinţe. O alegere greşită în acest punct poate aduce pierderi veşnice.

Bisericile traditionale au încurajat încredinţarea deciziilor cu privire la Dumnezeu unor alte persoane. Botezul pruncilor este o primă etapă în acest demers. La angajamentul care precede botezul, nu răspunde pruncul, ci na­sul. În Evul Mediu, Biserica Catolică i-a încurajat pe oameni să apeleze la pre­oti şi la o pleiadă de sfinti pentru mijlocire în cele spirituale, incredinţându-le acestora destinele lor veşnice.

Tocmai în acest punct, reformatorii au arătat desluşit că "cel neprihănit va trăi prin credinţa lui" (Habacuc 2:4). Schimbul de replici dintre Luther şi Melanchthon, pe de o parte, şi prinţii reformati, pe de altă parte, cu ocazia semnă­rii Mărturisirii de credinţă de la Ausgburg, din anul 1530, este relevant: "Când primii creştini s-au apropiat să semneze Mărturisirea de credinţă, Melanchthon a intervenit spunând: «Misiunea de a propune aceste lucruri le revine teologi­lor şi pastorilor. Pentru alte chestiuni, să le lăsăm celor cu putere autoritatea de a se pronunţa» «Ferească Dumnezeu», a răspuns Johan de Saxonia, «să mă excludeţi. Sunt hotărât să fac ce este drept fără să mă îngrijorez de coroana mea. Vreau să-L mărturisesc pe Domnul.» Spunând aceasta, şi-a pus semnă­tura." (TV, p. 168)

Iar mai apoi, când prinţii s-au arătat gata să-i apere cu sabia pe refor­matori, a fost rândul lui Luther să-i amintească electorului de Saxonia: "Alteţa voastră nu poate să apere credinţa noastră, fiecare trebuie să creadă şi să-şi asume propriul risc şi pericoL" (TV, p. 171)

Doamne, ajută-ne să avem o credinţă întemeiată pe alegerile proprii!

CONEXIUNI

Thomas Malcolm Muggeridge (1903-1990) a fost un jumalist şi saD­rist englez. Deşi agnostic în cea mai mare parte a vieţii. după ce s-a convertit la creştinism, a publicat o serie de articole. eseuri ~ şi cărţi pe teme de credinţă.

Florian Cârnu, pastor, Conferinţa Oltenia
Biblia la rând: 1 Împăraţi 11-12