Aruncă-ţi pâinea pe ape şi după multă vreme o vei găsi iarăşi. (Eclesiastul 11:1)
Prin harul lui Dumnezeu, trăiesc într-un oraş de munte şi aud mereu cântecul Bistriţei ce şerpuieşte printre munţii înalţi. Aici, în Piatra Neamţ, a fost înfiinţată o nouă biserică în cartierul Mărăţei, unde este şi locuinţa mea. Este o binecuvântare să pot locui aproape de biserică şi să fac parte din familia acesteia. Într-un Sabat, toţi am fost înştiinţaţi că au sosit de la Bucureşti câteva pachete cu pliante prin care se putea face publicitate pentru Radio Vocea Speranţei. Invitaţia ne era adresată tuturor - să împărţim acele pliante la cât mai mulţi oameni. Am luat câteva şi am oferit mai întâi rudelor, prietenilor, cunoştinţelor; apoi am mers la câteva instituţii din oraş. Chiar dacă multe persoane au împărţit pliante, numărul lor era foarte mare şi încă mai erau multe de oferit. Împreună cu o prietenă, ne-am întrebat ce e de făcut. Ne-am hotărât să mergem pe stradă. Am luat fiecare câte 20 de pliante şi am reuşit să găsim oameni care să le primească. Mai multe Sabate la rând am făcut acelaşi lucru. Nu toţi trecătorii erau interesaţi, dar nu ne-am descurajat.
Într-o ocazie mi-amintesc că am luat 70 de pliante şi am plecat la drum. Cum am ieşit pe poarta bisericii, am început să le împart, vorbindu-le oamenilor pe care îi întâlneam despre însemnătatea lor. În momentul în care m-am adresat unui domn, întinzând mâna către el cu un pliant, el m-a lovit peste mână foarte tare. Pliantul a zburat, iar eu lăcrimam de durere. M-am oprit, gândindu-mă dacă ar fi fost mai bine să plec acasă. În sufletul meu m-am rugat, întrebându-l pe Dumnezeu ce să fac. Chiar în clipa aceea, Duhul Sfânt mi-a adus aminte de un text biblic din Psalmii 186:5: "Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie ... " şi astfel am primit curaj să merg fără teamă mai departe. Atunci s-a întâmplat o minune: nimeni, absolut nimeni, nu m-a mai respins, ci, dimpotrivă, mulţumeau şi mă salutau cu mare respect. În două ore am dat toate pliantele. Cu câtă bucurie m-am întors acasă lăudând pe bunul Dumnezeu!
Mulţi dintre noi poate au primit doar un singur talant, dar acesta nu trebuie îngropat, ci trebuie folosit la capacitate maximă. Dragă prietenă, eşti dispusă astăzi să dezvolţi ceea ce Tatăl ceresc a pus în tine, şi anume să devii o binecuvântare pentru alţii? Eşti fiică de Rege şi ambasadoarea Lui. Acesta este statutul tău!
Ticalina Lepădatu, Piatra Neamţ, Moldova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu