UN MESAJ CARE ACOPERĂ TOT CERUL

Dar îngerul le-a zis: "Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul." - Luca 2:10

Benjamin Franklin a avut odată o problemă oarecum similară cu problemele pe care le au părinţii de astăzi. El încerca să-i înveţe pe vecinii lui fermieri cum să obţină o recoltă mai bună, dar ei nu-l ascultau. Probabil că, în viziu­nea lor, acest experimentator incurabil era nebun. Franklin descoperise că ipsosul împrăştiat pe terenul cultivat ajuta plantele să crească. Totuşi, când le-a spus celorlalţi fermieri lucrul acesta, ei l-au luat în râs. Franklin a abandonat subiectul şi nu l-a mai deschis.

Primăvara următoare însă, a cultivat grâu pe o bucată de pământ de la mar­ginea unui drum foarte circulat. Mai întâi a trasat cu degetul în pământ câteva litere şi a presărat ipsos peste ele. Apoi a semănat grâu pe toată bucata de pământ. După câteva săptămâni au ieşit la suprafaţă vlăstarii verzi, iar trecătorii au început să observe din ce în ce mai bine un model în lanul de grâu. În final, tulpinile cele mai înalte şi mai verzi au transmis un mesaj care i-a convins pe vecinii îndărătnici ai lui Franklin de utilitatea ipsosului.

Când Dumnezeu a vrut să îi convingă pe copiii Săi îndărătnici de dragostea Sa uimitoare, El a scris un mesaj pe cer. Îngerii au venit în vizită la păstorii umili din Betleem şi le-au adus un mesaj prea clar pentru a fi înţeles greşit. Cântecul lor vorbea despre ,,0 veste bună" care avea să fie ,,0 mare bucurie pentru "tot norodul". Iar astăzi noi cântăm: "Auzi îngerii în cor, / Ne ves­tesc Mântuitor!" De-a lungul secolelor, purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu, profeţii, au fost ridiculizati, batjocoriţi, defăimaţi şi persecutaţi. 

Când poporul Său nu a ascultat de trimişii Săi, El a luat o măsură radicală: L-a trimis pe pro­priul Său Fiu.

Unele lucruri nu pot fi explicate, pentru că e necesar să fie demonstrate. Aşa este dragostea lui Dumnezeu. Ea nu poate fi explicată, dar poate fi demonstrată. Dragostea lui Dumnezeu se vede în faptul că Isus a părăsit frumuseţea şi mă­reţia cerului şi S-a născut într-un grajd plin de bălegar, printre măgari şi vaci, în­tr-o noapte răcoroasă în Betleem. Dragostea lui Dumnezeu se vede în faptul că Isus a renunţat la adorarea şi lauda pe care I le aduceau îngerii, pentru a îndura mânia lui Irod. EI Şi-a manifestat dragostea atunci când a suportat bat­jocurile conducătorilor religioşi, sărăcia galileenilor simpli, o condamnare ca a unui criminal ordinar, înţelegerea greşită din partea rudelor Lui şi tăgăduirea din partea ucenicilor Lui. Prin crucea însângerată, Dumnezeu a scris pe cer dragoste, pentru ca toţi oamenii pierduti de pe planetă să o vadă. El a arătat până unde a fost dispus să meargă pentru a ne mântui. El a fost dispus să facă orice sacrificiu necesar. El a fost dispus să plătească tot ce era necesar. El a fost dispus să dea tot ce era necesar pentru a ne răscumpăra.

Cerul a dat tot ce avea. Cerul a dat tot ce a avut mai bun. De aceea au cântat îngerii: "Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte!" Iar noi vom cânta la fel toată veşnicia!

Mark Finley