sâmbătă, 23 februarie 2013

Cartea care se uita la mine


După cuvântul Tău, şi după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le descoperi robului Tău! Ce mare eşti Tu, Doamne Dumnezeule! Căci nimeni nu este ca Tine şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. (2 Samuel 7:21.22)

Ziua se arăta promiţătoare. Era prima vizită pe care o făceam în acea di­mineaţă. Eram student şi, în timpul vacanţei, făceam colportaj - eram evanghelist cu literatură.

Nu eram foarte priceput, aşa că acum mă simţeam foarte bine, văzând că doamna din faţa mea răspundea cu amabilitate şi era atentă la tot ce spu­neam. I-am prezentat bucuros toate cărţile pe care le aveam.

Când am ajuns la ultima, Tragedia veacurilor, doamna m-a întrerupt şi mi-a spus:

"Stai puţin! Am să-ţi spun ceva despre această carte. Cu câţiva ani în urmă, fiul meu mi-a dăruit Tragedia veacurilor, dar mie nu mi-a plăcut. Am găsit-o neinteresantă. Nu ştiu de ce. Aşa că a rămas neatinsă în bibliotecă timp de doi ani. După aceşti doi ani, m-am mutat în altă casă. În timp ce strângeam lucrurile, m-am gândit că ar fi bine să arunc toate cărţile care nu-mi plăceau. Bineinţeles că printre ele era şi cartea aceasta, aşa că am aruncat-o.

Spre seară, am ieşit din casă. Am vrut să văd şi dacă a trecut maşina de gunoi să ridice sacii pe care îi lăsasem la poartă. Nu trecuse. 
Gunoiul şi sacii erau acolo şi, chiar deasupra sacilor, se afla cartea aceasta. Eram putin con­trariată. Nu mă aşteptasem să mai văd lucrurile acelea acolo. În mod normal, maşina ar fi trebuit să vină şi să ia totul. Oare ce se întâmplase? Ceva nu era în regulă.

Şi cartea de pe sacul de gunoi, da, cartea pe care o aruncasem, parcă era pusă special acolo. Nu era singura pe care o aruncasem. Cum ajunsese asta deasupra? Aveam senzaţia că se uita la mine! Am luat-o în mână, i-am şters coperta şi am dus-o în casă, apoi am început să o citesc. De data aceea mi s-a părut atât de captivantă!

Acum sunt adventistă de ziua a şaptea. Tu eşti fratele meu! Cartea aceasta m-a adus la Dumnezeu!"

Nair Bremer, Brazilia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu