vineri, 8 februarie 2013

Vineri 8 feb. 2013, Devotional pentru femei


Şi răspunsuri

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui. (Eclesiastul 7:8)

După admiterea la facultate, viaţa mea s-a schimbat. Experienţa mea s-a îmbogăţit foarte mult, atât cea medicală, cât şi cea de viaţă. Multe între­bări încep să capete răspuns acum. Am împărtăşit bucuria pacienţilor mei - de a merge din nou, de a putea bea o cană de apă singur, de a cultiva din nou grădina, de a cânta cu bucurie. Un profesor spunea că aceasta "este cea mai frumoasă meserie din lume, satisfacţiile sunt enorme."

Acum, fiind singură cu pacientul, luând decizii în diversele stadii ale recuperării, am constatat că experienţa acumulată în Secţia de terapie in­tensivă îmi este de mare ajutor, deoarece sunt pregătită psihic, fizic şi su­fleteşte pentru orice ar putea să apară şi, nu de puţine ori, se întâmplă (pacienţii sunt vârstnici şi au multe boli). 
Lucrând cu cei în vârstă de mai mulţi ani şi având dintotdeauna simpatie şi înţelegere pentru nevoile lor, am descoperit că eu am fost cel mai mult ajutată şi îmbogăţită. Experienţa fiecăruia este unică, recuperarea, de asemenea, şi, bineînţeles, trăirile mele. Dumnezeu preţuieşte mai mult finalul unui lucru decât începutul lui şi am descoperit că finalul este întotdeauna mai glorios şi mai bogat decât înce­putul. Am ajuns să-i privesc pe pacienţi prin prisma a ceea ce vor deveni, adică independenţi, nu aşa cum sunt atunci când îi văd prima dată, parţial sau total dependenţi.

Din punct de vedere al societăţii actuale, ei sunt daţi la o parte şi prea puţin reintegraţi, dar eu am descoperit în ei nestemate de înţelepciune, ex­perienţă de viaţă, adevărate comori vii, demne de a fi descoperite. Nu pot să spun că i-am învăţat să meargă, ci doar că am fost acolo unde Dumnezeu m-a călăuzit şi, treptat, mi-a oferit cunoştinţele necesare pentru a-i putea încuraja şi a le creiona drumul pe care să pornească pentru a redeveni ceea ce au fost, oameni pe deplin integraţi psihosocial.

Aceasta este calea minunată pe care o foloseşte şi Dumnezeu. El stă ală­turi de noi, ne oferă ocaziile potrivite pentru a creşte şi a ne dezvolta frumos (deşi pentru noi pot să pară cu totul nepotrivite uneori) pentru finalul glori­os când ne va lua în Împărăţia Sa şi vom alerga în braţele Lui!

Mulţumeşte astăzi în rugăciune pentru felul în care Dumnezeu te con­duce în viaţă pas cu pas şi mai ales pentru răspunsurile pe care El ţi le dă la întrebările tale.

Carmeri Niţă, Craiova, Oltenia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu