miercuri, 6 februarie 2013

Miercuri 6 feb. 2013, Devotional pentru femei Cine a făcut urechea s-ar putea să nu audă?

Când strigă un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui. (Psalmii 34:6)


L-am cunoscut în urmă cu cincisprezece ani. A fost adus la Clinica din Târgu Mureş pentru a zecea intervenţie chirurgicală, care a constat în ex­tirparea plămânului drept, cu tot cu coaste. Avea o plagă de şaizeci de centi­metri. Nu i s-au dat şanse de supravieţuire. Avea treizeci şi doi de ani, fără părinţi, fără familie; era al nimănui. Îl vizitam zilnic la spital, ducându-i sucuri proaspete de zarzavat.

Spitalizarea a durat luni de zile. Era un caz unic în clinica din Târgu Mureş. Ne rugam pentru el. Profesorul care l-a operat i-a spus: "Eu am făcut ce am făcut, dar la tine lucrează altcineva." Într-adevăr, acel cineva era Dumnezeu.

Externat după o lungă perioadă de şedere în spital avea nevoie de un în­soţitor, el neputând nici să se încalţe. 

Locuia într-o garsonieră confort redus, la periferia unui oraş. Unei fete, o fiinţă plăpândă, i s-a făcut milă de el şi l-a acceptat ca soţ. Au şi o fetiţă, dar trăiesc sub limita de subzistenţă. Dumne­zeu i-a binecuvântat cu o fetiţă sănătoasă şi talentată, care studiază pianul la şcoala de muzică, a câştigat locul întâi la numeroase concursuri, chiar şi la nivel naţional. Dar aveau nevoie de susţinere financiară pentru ea. Prin intervenţia lui Dumnezeu s-a găsit o persoană care să achite lunar taxa.

Apoi a intervenit un alt necaz: au fost daţi în judecată pentru datoriile restante la întreţinere şi, în termen de 45 de zile, trebuia să elibereze garso­niera şi să fie scoşi în stradă. În disperarea lor, mi-au telefonat cerându-mi un sfat. N-am putut decât să cerem împreună prin rugăciune intervenţia lui Dumnezeu. A doua zi era Sabat şi am prezentat la ora de rugăciune această situaţie. În pauză s-au prezentat câteva persoane cu ceea ce au putut să dea fiecare: o picătură într-un ocean. O pacientă venită din străinătate la Centrul de Sănătate Herghelia se apropie de mine şi îmi spune: ,,Am venit pregătită cu o sumă mai mare de bani, cu gândul să-i dau unei persoane din România care se află în mare nevoie - poftiţi banii." N-am mai putut scoate niciun cuvânt de emoţie, iar lacrimile îmi şiroiau pe obraz. I-am mulţumit acelei persoane, dar în primul rând lui Dumnezeu pentru răspunsul la ru­găciune. Dumnezeu a turnat o măsură bună, îndesată, clătinată şi care s-a vărsat pe deasupra, aşa cum a fost suma ce s-a strâns.

Ascultă Dumnezeu rugăciunea? Cu siguranţă! S-ar putea ca astăzi să te găseşti într-un impas, o situaţie din care nu vezi ieşirea. Fii sigură că El o vede şi îţi va veni în ajutor!

Eugenia Gheorghiţă, Herghelia, Transilvania de Sud

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu