sâmbătă, 9 februarie 2013

Sâmbãtã 9 feb. 2013, Devotional pentru femei


 Dumnezeu este credincios

Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. (Filipeni 1:6)

Anul 1993 a fost o binecuvântare pentru mine, fiindcă Dumnezeu mi-a dăruit al doilea copil, la opt ani după primul. Tot în acel an şi în aceeaşi lună, februarie, L-am cunoscut pe Isus ca Mântuitor personal. Am ales, in­diferent de consecinţe, să pornesc la drum împreună cu El. Am avut însă un moment dificil când m-am confruntat cu decizia de a alege între soţul meu, care nu era de acord cu această nouă perspectivă, şi Dumnezeu. Fiindcă îmi iubeam soţul şi copiii, dar şi pe Dumnezeu, m-am rugat şi am luat hotărâ­rea să rărnân cu amândoi. Ştiam că mă va costa foarte mult. Din momen­tul acela, greutăţile au luat o amploare nebănuită, viaţa mea a devenit un calvar, deoarece soţul meu se schimba foarte mult în rău. Dar avându-L pe Dumnezeu alături, am putut să merg mai departe. O perioadă de timp nu am putut participa în Sabat la programele bisericii, dar fraţii şi surorile s-au rugat şi mi-au fost alături.

Bucuria cea mai mare a fost pe 16 octombrie 1993, când am încheiat le­gământul cu Dumnezeu, împreună cu o soră şi un frate de corp. Greutăţile au continuat şi după botez, dar nu am renunţat. Soţul meu nu se aştepta ca eu să fac acest pas, aşa că a luat decizia de a pleca, lăsându-mă cu doi copii, în vârstă de 8 ani şi, respectiv, 9 luni. Am trecut prin momente de descura­jare, teamă, disperare şi credeam că nu pot merge mai departe, dar chiar atunci Dumnezeu mi-a dat putere şi curaj.

M-am rugat 3 ani pentru soţul meu şi Dumnezeu a lucrat la inima lui şi, în anul 1996, a încheiat şi el legământ cu Dumnezeu. Anii au trecut, copiii noştri au crescut, primul băiat a încheiat legământ cu Dumnezeu şi s-a că­sătorit în Biserica Adventistă. Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi ne rugăm ca şi al doilea copil să facă alegerea cea bună în viaţă.

Astăzi, privind în urmă, nu pot decât să-I fiu recunoscătoare lui Dumne­zeu că a avut răbdare cu noi şi continuă să ne modeleze viaţa ca să reflectăm caracterul Său. Am învăţat în tot acest timp să mă încred în El mai mult ca oricând. Ştiu sigur că Cel care a început acea frumoasă lucrare în viaţa mea şi a familiei mele o poate face şi în viaţa ta şi a familiei tale. Indiferent prin ce probleme treci - poate eşti la început de drum sau te confrunţi cu vreo boală, probleme cu soţul, cu copiii sau cu rudele - să nu uiţi nicio clipă că Dumnezeu este alături de tine! El te va conduce în siguranţă până la sfârşit.

Lenuţa Condurache, Vaslui, Moldova

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu