duminică, 10 martie 2013

Ce să fac cu frica?


Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume, eşti al Meu. (Isaia 43: 1)

Imediat după ce primii oameni au păcătuit, sentimentul fricii şi-a făcut apa­riţia în mintea lor. "Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică", a zis Adam la prima întâlnire cu Dumnezeu după ce mâncase din pomul oprit. De atunci, frica a luat nenumărate forme, devenind pentru mulţi o prezenţă permanentă.

Se spune că exploratorii continentului african, atunci când făceau popa­suri noaptea în locuri cutreierate de animale sălbatice, îşi aşezau căruţele în cerc, cu boii legaţi în mijloc. Leii veneau şi dădeau târcoale, dar nu îndrăzneau să intre în cercul de protecţie. Atunci începeau să scoată răgete puternice până când boii, speriaţi, rupeau legăturile şi ieşeau singuri din împrejmuirea protectoare, devenind o pradă sigură.

Apostolul Petru spune că şi Satana face la fel. Dacă nu reuşeşte prin şiretenie, încearcă să obţină un avantaj prin forţă şi intimidare: "Potrivnicul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită" (1 Petru 5:8). În Evul Mediu, când nu reuşeau să-i convingă prin linguşiri sau argumente pe reformatori să retracteze, reprezentanţii bisericii tradiţionale apelau la ameninţări înfricoşătoare.

Amintirea făgăduinţelor lui Dumnezeu le-a dat reformatorilor curajul să meargă mai departe. Luther îi scria lui Melanchthon, care era zdrobit sub po­vara neliniştii şi a fricii: "Har şi pace în Hristos - în Hristos zic, şi nu în lume! Amin! Urăsc din toată inima acele îngrijorări care te consumă. Dacă această cauză este nedreaptă, părăseşte-o; dacă este dreaptă, de ce să dezminţim fă­găduinţele Aceluia care ne porunceşte să dormim fără teamă? (... ) Hristos nu va abandona lucrarea dreptăţii şi a adevărului. El trăieşte. El domneşte. De ce să ne temem?" (TV, p. 171)

"Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine." (Psalmii 56:3)

CONEXIUNE
Peter Wu s-a născut într-o familie păgână din China. În 1796 s-a con­vertit la creştinism. Şi-a petrecut restul vieţii predicând Evanghelia şi a înfruntat curajos condamnarea la moarte prin strangulare, fiind executat în 1814.

Florian Cârnu, pastor, Conferinţa Oltenia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu