miercuri, 13 martie 2013

Păzit prin sinceritate


Nădăjduieşte in Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul. (Psalmii 27:14)

La sfârşitul timpului, copiii lui Dumnezeu vor fi înconjuraţi de duşmani care vor vrea să îi distrugă, dar ei îşi vor aminti cum a intervenit Creatorul în viaţa celor care i-au fost credincioşi. De exemplu, un trădător s-a învoit ca, pentru bani, să-l predea pe Menno, reformatorul Olandei, în mâinile duşma­nilor. Într-o zi, pe când îl căuta împreună cu un ofiţer, l-a văzut într-o bărcuţă, pe un canal din oraş. Trădătorul a tăcut până ce Menno s-a îndepărtat şi a ajuns pe celălalt mal, unde putea să-şi scape viaţa. Abia atunci trădătorul a strigat: "Iată, pasărea a scăpat!" Ofiţerul l-a ameninţat, l-a făcut nemernic şi l-a întrebat de ce nu i-a spus din timp. Omul a răspuns simplu: "N-am putut vorbi, pentru că limba îmi era legată."

Tatăl ceresc poate face aceleaşi minuni şi pentru cei de la sfârşitul tim­pului. Deşi înconjuraţi de duşmani, "copiii lui Dumnezeu (... ) nu sunt îngroziţi de persecuţia pe care s-ar putea să o suporte pentru adevăr, ci se tem că nu s-au pocăit de toate păcatele şi că, din cauza vreunui defect din caracterul lor, nu se va împlini făgăduinţa Mântuitorului: «Te voi păzi... de ceasul încercării.»" (TV, p. 509)

Pentru a evita această criză interioară, este nevoie de sinceritate în faţa lui Dumnezeu. Îţi trebuie curaj să recunoşti că ai greşit; dar acest curaj este mai puţin costisitor decât lipsa lui. Curajul te eliberează de vinovăţie, dar lipsa mărturisirii te trage în jos. Dumnezeu cunoaşte şi încercările care ne vin din exterior, şi furtunile din inima noastră. El vrea să fie cu noi, să ne vegheze de-a lungul drumului, să ne poarte de grijă la fiecare obstacol pe care-l întâlnim. Oricât ar părea de grea situaţia ta, cu o simplă rugăciune de mărturisire a po­verii pe care o ai pe inimă, poţi fi în siguranţă, alături de Cel care te cunoaşte cel mai bine. Nu-ţi mai bate capul temându-te că El te-ar putea uita; îngri­jeşte-te să nu ai niciun gând şi nicio faptă despre care să nu-I fi spus Domnului cu sinceritate. De restul Se va ocupa El.

CONEXIUNE
În iulie 2012, americanul Val Patterson a murit de cancer. A lăsat în urmă o scrisoare în care mărturisea că titlul de doctor de la Univer­sitatea din Utah îi fusese acordat din greşeală. El nu urmase nicio­dată cursurile, dar nu avusese curajul să recunoască acest lucru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu