Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. (Proverbele 22:6)
Înţelegem cu adevărat acest verset abia atunci când devenim părinţi la rândul nostru. Deşi am apreciat educaţia pe care am primit-o în copilărie, încă gândeam uneori că în anumite privinţe aş face puţin altfel când voi vea copii. Desigur că ţinta mea a fost întotdeauna să-mi educ copiii aşa cum vrea Dumnezeu, deoarece îi iubesc mult şi doresc să fim împreună cu Creatorul nostru minunat pentru veşnicie.
Totuşi, în dragostea mea pentru ei, am greşit de multe ori în ce priveşte fermitatea care trebuie să însoţească dragostea. Doream să-i ajut să devină bărbaţi credincioşi lui Dumnezeu, folosindu-şi potenţialul în cel mai bun scop, spre binele semenilor. Fiind de mică obişnuită cu treburile casnice, ajutându-mi părinţii - ca soră mai mare a fraţilor mei - şi fiind conştientă că cea mai importantă datorie a mea este creşterea şi educarea copiilor, pe undeva i-am scutit de datoria lor, sigur nu în totalitate, dar suficient încât să considere că nu e normal să-şi asume responsabilităţi dacă eu nu sunt lângă ei. Atunci când mi-am dat seama, am încercat să remediez situaţia, cu multă rugăciune; totuşi mi-a fost foarte greu. Am înţeles abia atunci că greşisem în copilărie gândind uneori că mi se cere prea mult. Dar pot să afirm cu convingere că Dumnezeu îi susţine pe toţi părinţii care doresc din toată inima să-şi educe copiii în temere de El.
Sfatul inspirat spune astfel: "Deoarece atât bărbaţii, cât şi femeile au o parte în gospodărie, ar trebui ca şi băieţii şi fetele să capete o cunoaştere a datoriilor casnice. A face un pat şi a face ordine într-o cameră, a spăla vase, a pregăti o mâncare, a-şi spăla şi repara propriile haine este o instruire ce n-ar trebui să scadă demnitatea niciunui băiat. Dimpotrivă, îl va face mai fericit şi mai folositor. Iar dacă fetele, în schimb, ar putea învăţa să înhame să conducă un cal (respectiv o maşină), să folosească fierăstrăul şi ciocanul, precum şi grebla şi sapa, ar fi mai bine pregătite să întâmpine împrejurările critice ale vieţii." (Îndrumarea copilului, ed. 1995, p. 270)
Din cauză că aceste sfaturi n-au fost totdeauna aplicate, calculatorul, cu multele lui ispite, pe lângă părţile bune, a luat locul îndatoririlor gospodăşti, ceea ce a dus la foarte multe dureri de cap şi probleme în familie.
Totuşi Dumnezeu are soluţii atunci când dorim să facem voia Lui. El îi conduce pe părinţi şi pe copii la o lucrare folositoare pentru semeni, pentru ca astfel să biruiască egoismul şi pierderea timpului atât de valoros. Fie ca toţi să înţelegem şi să aplicăm aceste sfaturi inspirate.
Emanuela Bischin, Cristian, Transilvania de Sud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu