Pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru
noi, ca să n-ajungă ei la desăvărşire fără noi.
(Evrei
11:40)
Arhivele
noastre nu excelează în evidenţierea celor care s-au dovedit a fi apărători
fideli ai adevărului biblic. Istoriografia credinţei este săracă în date şi
este plină de omisiuni. Aparent, mişcările de rezistenţă spirituală au fost
neînsemnate numeric şi calitativ. Totuşi noi suntem mult mai îndatoraţi acestor
necunoscuţi eroi şi martiri ai adevărului decât celor cărora le-am rezervat
spaţii generoase în cronici.
Împotriva neglijenţei care ne caracterizează la acest
capitol, Dumnezeu este cel care păstrează o exactă aducere-aminte a
vietii şi a
faptelor de sacrificiu a unui număr impresionant de martori fideli ai
adevărului sacru. Scriitoarea inspirată Eilen White menţionează: "În
fiecare generaţie au existat martori pentru Dumnezeu, bărbaţi care au
promovat
credinţa în Hristos, singurul Mijlocitor între Dumnezeu
şi om, care au considerat Biblia drept singura regulă de viaţă şi care
au
sfinţit adevăratul Sabat. (. .. ) Ei au rămas fermi şi, de la un secol
la altul, şi-au păstrat credinţa în curăţia ei, ca pe o
moştenire sacră pentru generaţiile viitoare" (TV,
p. 49). Faptul că pe
unii dintre aceştia i-a costat viaţa nu i-a împiedicat să rămănă fideli
convingerilor lor privind autoritatea şi locul Scripturilor în viaţa
personală şi în viaţa bisericii lor.
În şirul neîntrerupt al celor care au rămas credincioşi lui Dumnezeu, tu
poţi ocupa un loc pe care nimeni altul nu-l poate suplini. Poate că
astăzi nu te bucuri de cea mai bună publicitate şi nici de cea mai
generoasă
recompensă, dar Dumnezeu, care vede în ascuns, ştie şi îi susţine pe
toţi cei
care I se consacră Lui neîncetat.
Să dăm dar un nou suflu coloanei
infinite a
martorilor şi susţinătorilor adevărului lui Dumnezeu!
În 1179, Pietro Valdo
împreună cu un prieten al său au călătorit la Roma pentru a-şi explica
învăţăturile şi a-i cere Papei Alexandru al III-lea autorizaţia de a predica
Evanghelia. Întâlnirea s-a terminat neconcludent. El a fost excomunicat de Papa
Lucius al III-lea la Sinodul de la Verona din 1184.
Ion Buciuman, pastor, Conferinţa Muntenia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu