marți, 29 ianuarie 2013

Protestul în favoarea celor dezavantajaţi


La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. (Exodul 23:6)

Prin hotărârile luate la Dieta de la Speier în 1526, Reforma a primit un nou imbold. Fiecare stat avea libertate deplină în materie de religie, până la întrunirea unui nou conciliu al bisericii. Dar, în anul 1529, împăratul Carol al V -lea a convocat o nouă Dietă la Speier, cu scopul declarat de a nimici erezia reformatorilor. Roma a sustinut cu tărie ca statele care îmbrăţişaseră Refor­ma să se supună legilor bisericii, dar prinţii reformati susţineau păstrarea libertăţii obţinute în anul 1526.

În final, conducătorii Dietei au propus o soluţie de compromis, care era o veritabilă capcană pentru Reformă. Noul decret afirma că prinţilor luterani le era garantată exercitarea religiei evanghelice; acelaşi drept le era garantat şi supuşilor lor care îrnbrătişaseră credinţa reformată, anterior acestui decret. Dar, acolo unde Reforma nu fusese încă primită, nu i se mai permitea niciu­nui romano-catolic să îmbrăţişeze luteranismul. Predicarea Cuvântului era, de asemenea, interzisă.

Prinţii luterani ar fi putut uşor accepta acest decret, sub pretext că le era bine lor şi supuşilor lor. Dar "puteau ei să consimtă la limitarea geografică a libertăţii religioase şi la răspăndirea veştii că Reforma îşi făcuse ultimul adept? Puteau ei să consimtă că Reforma cucerise ultima palmă de pământ şi că, oriunde Roma îşi exercita autoritatea în acel moment, stăpânirea ei urma să continue? Puteau reformatorii să pretindă că erau nevinovaţi de sângele ace­lor sute şi mii de oameni" la care nu ajunsese încă Evanghelia? (TV, p. 163)

"Să respingem acest decret!" - a fost opţiunea prinţilor, Aşa s-a născut protestul care a dat numele Reformei protestante. El s-a îndreptat nu atât îm­potriva unor doctrine bisericeşti, cât împotriva limitării libertăţii religioase şi a acţionat în favoarea celor dezavantajaţi.

Doamne, dă-ne şi nouă acest altruism!

CONEXIUNE În data de 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care, în articolul 18, sti­pulează că fiecare om are dreptul la libertate de gândire, conştiinţă şi religie, inclusiv dreptul de a-şi schimba religia.

Florian Cîmu, pastor, Conferinţa Oltenia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu