Păcatul şi moartea

Studiul 12

Luni , 18 martie 2013

În Geneza 3:19, Adam află că, în momentul în care va muri, se va întoarce în ţărâna din care a fost creat. Aşa se întâmplă cu fiecare om când moare. Nu se spune că Adam va deveni din nou maimuţă, pentru că a fost făcut din maimuţă. Omul a fost creat din ţărână şi, la moarte, se întoarce în ţărână.

Geneza 3

19. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.”

3. Care este ideea principală a următoarelor pasaje? Ce impact ar trebui să aibă acest adevăr asupra modului în care trăim? Geneza 2:7; Psalmii 104:29,30; Ioan 1:4; Faptele 17:24,25.

Geneza 2

7. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.

Psalmii 104

29. Îţi ascunzi Tu faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.

30. Îţi trimiţi Tu suflarea, ele sunt zidite, şi înnoieşti astfel faţa pământului.

Ioan 1

4. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.

Fapte 17

24. Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâini.

25. El nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi când ar avea trebuinţă de ceva, El, care dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile.

Viaţa este un fenomen extraordinar. Noi ne-am obişnuit cu ea şi nu ni se mai pare atât de uluitoare, însă viaţa are o doză de mister. Dacă vom descompune un organism viu, nu vom reuşi să găsim în el decât mai multe tipuri de atomi şi de molecule. Dacă vom aduna toate aceste molecule într-un recipient şi dacă le vom supune acţiunii căldurii, curentului electric sau oricărui alt tip de experiment, viaţa nu se va întoarce în ele. Nu există o entitate numită „viaţă” care să existe în interiorul corpului uman sau în interiorul unei celule vii. Viaţa este proprietatea întregului organism viu şi nu o entitate care există separat de celule.

Dar, pe de altă parte, oamenii au ajuns să cunoască foarte multe despre cum poate fi produsă moartea. Au fost născocite multe metode de ucidere a fiinţelor vii. Unele dintre aceste metode ne vorbesc despre violenţa şi despre cruzimea de care e capabilă inima omului păcătos. Noi putem omorî, dar nu stă în puterea noastră să dăm viaţă. Numai Dumnezeu poate crea organisme vii. Oamenii de ştiinţă au încercat să creeze viaţa, gândindu-se că astfel vor avea un pretext pentru a nu crede în Dumnezeu. Până în prezent, toate eforturile lor au eşuat.

4. Citeşte Isaia 59:2. Cum ne afectează păcatul relaţia cu Acela care ne-a dat viaţă?

Isaia 59

2. ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte!

Dacă viaţa vine numai de la Dumnezeu, atunci, prin separarea de El, ne despărţim de sursa vieţii. Urmarea inevitabilă a despărţirii de El este moartea. Chiar dacă am trăi 969 de ani, cât a trăit Metusala, raportul vieţiinoastre s-ar sfârşi tot cu cuvintele „apoi a murit”. Păcatul, prin însăşi natura lui, aduce separarea de viaţă, iar consecinţa este moartea.

SCOALA DE SABAT